ne
apasă pe pleoape
tăcerile
înghețate cu nasurile lor roșii de bețive, cu boturile ascuțite
ascunse
mereu în gulere de vulpi
toate
încap în burta cerului
așteptam
la marginea unui cuvânt decapitat cu mâinile la spate
ne-am
ascuns sub iarbă
cuțitele
ne latră sub limbă
noaptea
moare lipită de zid
acum
știm
apele
care au dezertat fără să privească înapoi
au
fost nevinovate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu