o
melodie îmi dă târcoale,
mă trage
de fustă
ce copil
se-opreşte
şi întreabă viaţa despre mine
ea nu
ştie ce să-i răspundă
închide
ochii şi se dă-n leagăn
până la
cer
adevărul
se miră de făptura aceasta
care
calcă strâmb şi dă bine
mă doare crucea
– lemnul şi carnea –
visează pe
ochii mei tata şi mama
stau
de-o parte şi de alta a bolţii
şi o
împing să alunece-n mine
cu stele
cu tot
casele-adorm
sub zăpadă
mişti
întunericul
tic-tac
lumea se
topeşte pe limbă
ca un
cub de gheaţă
eu dau
la lopată fără oprire
până în
pieptul tău
ce frumos mormânt, zic
viaţa
vine aproape de noi
ne
pipăie şi crede
că
suntem ascunşi în ea
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10
cine nu-i gata, îl iau cu lopata
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu