uneori adorm în cădere
aşa durerea se pierde
undeva în pământ
cum iese aburul
printr-o fereastră
deschisă,
iar tu
rostogoleşti în tine o
picătură de sange
contaminata de fericire
are faţa prelungă a unui
embrion
ce-ţi simte mişcările
îşi suge liniştit degetul
te caută peste tot
peste tot dă de tine
cu ochii închişi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu