Diana Caragiu
sâmbătă, 19 octombrie 2013
pune degetul pe acest poem
e tot o rană,
e pescăruşul adormit lovind uşa zorilor –
şi nu fi necredincios
viaţa trece prin coapsa lui
amintindu-ţi cum te-ai născut
neîntrebat
ţipând fără glas ca un acrobat la trapez
dezechilibrat
prins in aripa serii
Un comentariu:
Unknown
22 aprilie 2014 la 22:53
Mi-am lipit sufletul de scrierile tale, pretuire!
Răspundeți
Ștergere
Răspunsuri
Răspundeți
Adăugați un comentariu
Încărcați mai multe...
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Mi-am lipit sufletul de scrierile tale, pretuire!
RăspundețiȘtergere